Angajatorii în construcţii din România sunt optimişti în legătură cu intenţiile de angajare. Ei doresc să crească numărul de personal în decursul următoarelor trei luni.

Cei mai activi angajatori români în prima jumătate a anului 2012 vor fi cei din Centrul şi Nord-Vestul României. Unul din cinci angajatori este destul de încrezător în privinţa lărgirii volumul de personal în prima jumătate a anului 2012.

Previziunile de angajare din ţară va indica o creştere moderată de 8% faţă de perioada similară a anului trecut.

Piaţa construcţiilor dă semne de revenire după ce doi ani de zile a suferit o cădere din cauza crizei care a lovit continentul european. Managerii companiilor se aşteaptă pentru perioada martie-mai 2012 la o creştere a activităţii în industria construcţiilor, faţă de cele trei luni anterioare, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

În luna ianuarie 2012 volumul lucrărilor de construcţii a înregistrat o creştere cu 1,9%, faţă de luna decembrie 2011. Pe elemente de structură s-a înregistrat o creştere la lucrările de construcţii noi cu 6,8% procente. La lucrările de reparaţii capitale şi la cele de întreţinere şi reparaţii curente s-au înregistrat scăderi cu 23,8%, respectiv cu 21% procente. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile nerezidenţiale (+11,7%) şi la construcţiile inginereşti (+3,6%).

Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat creşteri la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 31,6%, respectiv cu 19,5%. La clădirile rezidenţiale, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 24,1% procente.

Sursa: Wall Street

În patru din cele opt regiuni de dezvoltare s-a înregistrat o creştere a autorizaţiilor de construcţii eliberate pentru clădiri rezidenţiale.

Regiunile cu cele mai mari creşteri sunt următoarele: Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Centru, Sud-Muntenia. Aici s-au înregistrat: 320, 199, 139, 128, respectiv 122 autorizaţii.

În regiunea Nord-Est au fost emise cu 70 de autorizaţii mai multe în prima lună din anul 2012 faţă de luna ianuarie 2011. Însă în regiunea Sud-Est şi Sud-Muntenia au fost emise cu 32 mai multe autorizaţii în fiecare regiune, iar în regiunea Vest creşterea a fost de 2 autorizaţii.

Iar ceea ce priveşte suprafaţa utilă totală din clădirile rezidenţiale autorizate s-a înregistrat o creştere de la 315.204 mp în ianuarie 2011 la 316.736 mp în anuarie 2012.

Sursa: Mediafax

FEADR reprezintă o oportunitate pentru spaţiul rural românesc, aproximativ 7,5 miliarde Euro, începând din anul 2007 şi până în 2013.

În cadrul proiectelor finalizate în cadrul măsurilor de investiţii s-au obţinut realizări în următoarele domenii:

În cadrul Măsurii 121 – Modernizarea exploatatiilor agricole s-au finalizat 993 proiecte, din care: ferme culturi de câmp: 860 proiecte, ferme animale ierbivore (cu excepţia celor din sectorul laptelui): 4 proiecte, ferme culturi permanente: 20 proiecte, ferme horticultură: 22 proiecte, ferme lapte şi produse lactate: 37 proiecte, ferme mixte (culturi şi animale): 32 proiecte, ferme păsări de curte: 13 proiecte, ferme porcine: 3 proiecte, ferme vitivinicol: 2 proiecte.

Beneficiarii Măsurii 123 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere - au avut posibilitatea de a finaliza 244 de proiecte care se împart în următoarele sectoare de producţie: alimente dietetice, alte alimente, carne, cereale, depozitare en gros, lapte şi produse lactate, legume, fructe şi cartofi, miere de albine, nutreturi, panificaţie, patiserie, cofetărie, produse lemnoase, seminţe oleaginoase, vinuri.

Accesarea fondurilor nu înseamnă alocarea unei sume de bani fără a implica anumite obligaţii şi din partea beneficiarului, ci reprezintă un angajament contractual, ale cărui termeni şi condiţii trebuie respectate cu stricteţe pentru a nu ajunge în situaţia dezangajării automate a sumelor alocate de către Comisia Uniunii Europene. Nu se poate să se aştepte primirea sumelor de bani fără a discuta şi despre procese precum: planificare a afacerii, gestiune financiară, aport de capital propriu, cercetare şi documentare în domeniul vizat.

Cu sau fără fonduri europene nerambursabile, în agricultură şi în ideile de afaceri viabile, profitabile din acest domeniu merită de investit. 2011 a fost un an foarte bun iar cererea pentru produse sănătoase, bio, organice este din ce în ce mai mare.

Pentru evaluare gratuită vă rugăm frumos să ne completaţi formularul de mai jos:

Alte detalii la

Proiectul Autostrada Sibiu–Piteşti va atrage fonduri din Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS-T 2014-2020), a anunţat Ministerul Transporturilor, astfel încât întregul coridor să fie finalizat în anul 2016.

Costul estimativ va fi 3,25 miliarde de Euro, iar distanţa dintre Sibiu şi Piteşti este de 117 km. Distanţa se va scurta cu aprox. 50 km, iar timpul parcurs cu 90 minute.

Traseul Piteşti-Sibiu va trece pe lângă localitatea Curtea de Argeş, lângă DN 7C, va traversa munţii pe culoarul DN7D, va ajunge pe Valea Oltului lângă localitatea Racoviţa, puţin mai sus de Călimăneşti, după care urmează DN 7, până în apropierea oraşului Sibiu.

Autostrada Sibiu-Piteşti este singurul tronson al Coridorului IV Paneuropean pentru care sursa de finanţare nu era deocamdată stabilită. Pentru celelalte tronsoane Ministerul Transporturilor a organizat licitaţii pe parcursul anului 2011, astfel unele secţiuni sunt deja finalizate.

Următoarele secţiuni ai Coridorului IV sunt deocamdată neacoperite: 25,5 km între Timişoara şi Lugoj, 72,5 km între Lugoj şi Deva, 117 km între Sibiu şi Piteşti şi 101 km inelul de autostradă Bucureşti.

Statul va avea nevoie de aprox. 5 miliarde de Euro pentru construcţia tronsoanelor nelicitate până acum.

Sursa: Mediafax

Începând din 2012 autorităţile locale sunt obligaţi să se implice mai mult în activităţile de renovare a clădirilor publice în vederea reducerii consumului de energie.

Comisia Uniunii Europene a adoptat recent o nouă directivă privind eficienţă energetică. Astfel anual va trebui să se reabiliteze 3% din suprafaţa totală a clădirilor publice cu arii de peste 250 mp.

În scopul realizării acestui tip de lucrări se recomandă utilizarea unui termosistem interior, o soluţie ieftină şi optimă pentru arhitectura imobilelor respective.

Majoritatea clădirilor publice din România au valoare arhitecturală care trebuie protejată în cazul unor lucrări de termoizolare, reprezentând 12% din totalul imobilelor din România. Termoizolarea acestora ar putea genera o reducere până la 60% a consumului acestor instituţii.

Sursa: duraziv

Ferma este locul unde iau naştere produsele ecologice proaspete, de înaltă calitate pe care consumatorul le achiziţionează de la supermarketuri locale, restaurante sau pieţele fermierilor.

Fermele înscrise în sistemul de agricultură ecologică nu numai că se bazează pe natură pentru producţia vegetală şi animalieră – ele chiar fac parte din natură. Fermierii care practică agricultura ecologică fac tot posibilul pentru a obţine alimente din mediul înconjurător folosind sisteme cât mai apropiat posibile de cele existente în mod natural.

În ultima vreme produsele bio sunt promovate foarte mult datorită faptului că acestea sunt benefice pentru menţinerea sănătăţii noastre.

Conform normelor Uniunii Europene produsele bio reprezintă acele produse care sunt obţinute în urma a minim 95% ingrediente ecologice. Astfel aceste produse: nu conţin aditivi alimentari, solurile folosite în creşterea lor nu sunt tratate chimic; animalele de pe urma cărora obţinem diverse produse nu sunt injectate cu hormoni de creştere; plantele nu sunt modificate genetic şi nici nu sunt supuse iradierii ionizante.

Produsele bio se află în proces de creştere continuă, astfel agricultura trebuie să ţină pasul şi să producă din ce în ce mai mult. Din când în când apar aşa numitele ferme bio care încearcă să profite cât mai mult de ceea ce natura înconjurătoare le oferă, sperând ca în acest fel vor dăuna cât mai puţin planetei noastre. Obţinerea unor produse prin intermediul cărora să nu producem nici un efect dăunător naturii este aproape imposibil. Dar este sigur faptul că se încearcă pe cât mai mult posibil minimalizarea acestor efecte negative.

Metoda de fertilizare utilizate diferă de la o fermă la alta. Pentru fertilizarea unor ferme bio se foloseşte îngrăşământul natural ce este reprezentat de resturile animale sau vegetale . Ele ajută la buna creştere a plantelor, fără a dăuna, plante ce ulterior pot ajunge hrană pentru alte animale ce vor produce şi ele la rândul lor îngrăşământ şi procesul se reia. Deci solul fertil rezultă din folosirea gunoiului de grajd şi din formarea unui sol în care materia organică acţionează ca agent de fertilizare, micşorează eroziunea solului şi pierderea de apă şi nutrienţi. Gunoiul de grajd şi nutreţurile ar trebui produse în aceeaşi fermă în care sunt folosite, sau în fermele vecine, pentru a reduce nevoia de inputuri externe.

Fermierii practică lucrări manuale în cadrul agriculturii ecologice, astfel încearcă să creeze armonie între natură şi oameni, având în acelaşi timp un impact scăzut asupra mediului. Acestea includ combaterea mecanică a buruienilor în locul folosirii erbicidelor.

Fermierii astfel se bazează de decenii pe practici agricole recunoscute, cum sunt menţinerea sănătăţii efectivului de animale prin exerciţii regulate şi acces la păşune, prin sisteme de creştere liberă şi cunoştinţe ştiinţifice moderne, ca de exemplu monitorizarea nivelului nutrienţilor pentru a fi siguri că acesta este corect pentru o creştere optimă.

Piaţa construcţiilor din România va reintra pe creştere începând cu anul 2012. În anii trecuţi în care s-au înregistrat scăderi de 15%, anul 2011 a fost unul de stabilizare şi creştere a pietei.

Această creştere va fi determinată de execuţia a mai multor proiecte de infrastructură pentru transport şi de accelerarea lucrărilor deja existente.

În decursul anului 2012, fiind un an electoral, proiectele de infrastructură pentru transport şi construcţia de autostrăzi vor primi fonduri suplimentare. Anul electoral va avea un efect pozitiv asupra acestui sector, deoarece se vor lansa tot mai multe proiecte. Lucrările de infrastructură generează peste 75% din piaţa construcţiilor, însă sectorul ar trebui susţinut şi de proiecte private care de fapt au avut o evoluţie mai slabă în ultima perioadă.

O construcţie durabilă a reprezentat întotdeauna cea mai bună investiţie pe termen lung, indiferent de tipul ei. Creşterea industriei de profil ar trebui să se facă urmărindu-se atingerea unor obiective strategice precum: creşterea durabilităţii construcţiilor, respectarea mediului înconjurător şi adaptarea la schimbările climatice.

Redresarea pieţei va începe doar în cazul în care măsurile de relansare economică şi marile proiecte de infrastructură anunţate de stat vor fi demarate. Numai acestea ar putea duce România pe un trend de revenire similar cu cel înregistrat pe alte pieţe din Europa.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a alocat pentru anul 2012 fonduri prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii pentru reabilitarea a aproximativ 1711 km de drumuri judeţene şi locale.

Investiţiile includ lucrări specifice în judeţele Prahova, Giurgiu, Ilfov, Arad, Bihor, Buzău şi Vrancea, având ca termen de finalizare anul 2014.

Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii este cel mai mare program de investiţii în infrastructura publică derulat în România în ultimii 20 de ani, fiind gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Au fost atribuite 20 de pachete de drumuri pentru toate judeţele ţării, cu o valoare totală de peste 4,3 miliarde RON.

Programul corespunde angajamentelor din Programul de guvernare şi obligaţiile ce revin României prin Tratatul de Aderare la capitolul mediu. În conceperea acestui program s-a plecat de la nevoia de infrastructură edilitară resimţită în numeroase zone ale ţării. Programul este compus din 6 sub-programe gestionate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Ministerul Mediului şi Pădurilor: 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local, modernizarea satului românesc, sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate, alimentare cu apă a localităţilor, programe multianuale de mediu şi gospodărire a apelor, infrastructura în domeniul gospodăririi apelor, lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor, mărirea gradului şi/sau de siguranţă a barajelor şi reabilitarea şi protecţia zonei costiere.

Programul de finanţare: POSCCE: AP 1, DMI 1.1, Op. a): “Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile”, adică Sprijin financiar de până la 1.065.000 lei acordat pentru investiţii pentru IMM-uri.

Solicitanţi eligibili: întreprinderile mici (peste 9 angajaţi); întreprinderile mijlocii; societăţile cooperative.

Activităţi eligibile: crearea unei noi unităţi de producţie (fabrică/secţie/instalaţie); – extinderea unei unităţi existente pentru creşterea capacităţii de producţie; diversificarea producţiei unei unităţi existente, prin lansarea de noi produse sau servicii; modernizarea întreprinderii, inclusiv schimbări în procesul de producţie al unei unităţi existente (de exemplu: modernizare instalaţii, echipamente şi instalaţii înalt tehnologizate, automatizarea sau mecanizarea procesului de fabricaţie, introducerea de noi tehnologii de producţie); achiziţionarea de bunuri intangibile: software, brevete, licenţe, know-how sau soluţii tehnice nebrevetate şi utilaje în construcţii, instalaţii, izolaţii (etc.); consultanţă specifică şi instruire specializată strict legată de activităţile de investiţii specificate mai sus.

Buget total apel de proiecte: 611,6 milioane lei.
Valoarea sprijinului financiar nerambursabil acordat: maxim: 1.065.000 lei.

Sprijinului financiar nerambursabil acordat din totalul costurilor eligibile este de:
a) pentru întreprinderile mici: 60% pentru proiectele care se implementează în Regiunea Bucureşti-Ilfov şi 70% pentru proiectele care se implementează în restul regiunilor.
b) pentru întreprinderile mijlocii: 50% pentru proiectele care se implementează în Regiunea Bucureşti-Ilfov şi 60% pentru proiectele care se implementează în restul regiunilor.

Sprijinului financiar nerambursabil în cazul fondurilor pentru consultanţă şi instruire acordat este de 70% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru servicii de consultanţă specifică şi instruire specializată, dar nu mai mult de 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului.

Termen limită de predare dosar de finanţare: 31/mai/2012, ora 16.00.

Termen limită strângere documente de bază MATERal Group: 29/martie/2012.

Finanţator: Uniunea Europeană

Detalii şi condiţii la: Departamentul de Programe de Finanţare – Materal Group

Tehnologia joacă un rol tot mai important în funcţionarea microîntreprinderilor şi totodată a celor mici şi mijlocii într-un mediu extrem de competitiv şi de dinamic. Clienţii sunt din ce în ce mai sofisticaţi şi solicită servicii şi asistenţă imediate şi personalizate. Iar în timp ce solicitările clienţilor sunt în creştere, companiile sunt constrânse să facă mai multe cu aceleaşi sau chiar cu mai puţine resurse.

În general, firmele mici „adaugă tehnologie modernă” în scopul abordării unor probleme imediate. Cu toate acestea, abordările pe termen scurt şi prin aplicarea de soluţii punctuale la achiziţiile de infrastructură IT pot crea unele probleme legate de dezvoltarea companiilor.

IMM-urile îşi pot îmbunătăţi procesele comerciale privind adoptarea de tehnologii noi pentru infrastructurile IT într-o manieră mai complexă, adică prin abordarea problemelor imediate simultan cu
luarea în consideraţie a cerinţelor pe termen lung.Considerăm că o abordare ordonată şi incrementală permite o dezvoltare planificată care corelează evoluţia infrastructurii IT cu obiectivele comerciale pe termen lung.

Pentru susţinerea micilor afaceri, considerate motorul economiei europene şi care au fost cele mai afectate de criză, au fost deschise mai multe linii de finanţare.

Solicitanţi eligibili pentru sprijin financiar în domeniul IT sunt societăţile comerciale, care pot fi întreprinderi micro: 1-9 salariaţi, mici: 10-49 salariaţi, mari peste 50 salariaţi, cu cel puţin 1 an de activitate şi profit din exploatare în ultimul an încheiat.

Se pot obţine fonduri pentru: achiziţionarea de aplicaţii software, echipamente IT&C, alte mijloace fixe, servicii de consultanţă şi training specializat necesare pentru: implementarea sau extinderea sistemelor de Planificarea Resurselor Întreprinderii, implementarea sau extinderea de sisteme pentru relaţii cu clienţii, implementarea de soluţii software pentru design şi/sau producţie, pentru îmbunătăţirea managementului ciclului de viaţă al produselor şi pentru implementarea sistemelor informatice de analiză economică şi suport decizional şi a altor aplicaţii electronice pentru managementul afacerii; achiziţionarea de aplicaţii software şi licenţe software necesare pentru realizarea proiectului; achiziţionarea de echipamete IT&C: servere, calculatoare personale de tip desktop sau portabile monitoare, echipamente de reţea, echipamente periferice; achiziţionarea de mijloace fixe (în afara celor de mai sus), necesare pentru funcţionarea aplicaţiei informatice; instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate şi cel care va asigura mentenanţa; auditarea finală a proiectului, inclusiv auditarea din punctul de vedere al securităţii aplicaţiei, etc.

Termenul limită pentru depunerea dosarelor de finanţare se va încheia pe 30 martie 2012, ora 16:30.

Sursa: idc

Detalii şi condiţii la: Departamentul de Programe de Finanţare – Materal Group